Se ne su sciuti tanti tanti tasselli de la vita mia: parenti, amici, conoscenti me l'aggiu persi mmenzu la via. No sse pote cridìre quannu ci penzu pe quantu fausu è statu lu destinu, ciuveddi se illude ca sciamu all'infinitu ma mancu ca è tantu curtu stu' camminu. La vita è comu lu "Mercante in fiera": prima te inchi de carte chianu chianu poi rriva la chiamata e tocca scarti finchè no' rresti senza carte mmanu.
Tonino Colaianni
PERCE' U DIALETTU ( Vitale Boccadamo )
Unu m'ha ittu:"Tie si' professore,
eri pparlare italianu perfettu
no' comu a mie ca vau e vvegnu de fore
e ttocca ccuntu pè forza u dialettu!"
Aggiu rispostu:"Ma famme u favore
e nno penzare ca ade nnu difettu;
ieu cuntu e scriu sta lingua cullu core,
e nno certu pe' sfiziu o pe' dispiettu.
E' puru veru ca su' professore
e insegnu lingue ca dopu 'mparai,
ma quista è quira ca me sta cchiù a ccore,
percè u dialettu se propriu o' llu sai
è comu a mamma, comu u primu amore,
è nna cosa ca no' se scorda mai.
Aria de piscaturu
Non è allegra l'alba ca tuzza 'ncapu alla prua,
è allegria ca 'ncigna n'autru giurnu de la vita sua,
nò minte paura la tempesta o lu mare mossu,
face paura la spocchia ca tene de iddu stessu.
Non è tristezza la solitudine a 'nfacce a stu Caronte,
'nc'è tristezza se non c'è terra rretu all'orizzonte,
non è fatica lu sudore sulle correnti dondolanti,
è fatica quannu tira le riti vacanti.
Non c'è Padreternu ca face miraculi cu ddà lenza,
comu Iddu camina susu ll’acqua, però cu lla paranza,
benedice l'acqua de lu mare e la piscata de ogni fiàta,
maledice quannu chiove, è sempre acqua, ma nonn’è salata.
E' nnù piacere la passiggiata susu stu mare,
non è piacere la burrashca ca lu face dannare,
non è fatica ca tocca cu sgobba nanti pè nanti,
è fatica quannu ccoje le riti vacanti.
nnà lucerna aggiu truvatu
'e crita,
scurdata de ci sape quannu,
cu lu culu ruttu,
stìa minata a n'terra.
Piccinna, tunna tunna, bedda fatta,
l'aggiu piàta, pulizzata,
l'aggiu fattu 'u culu,
l'aggiu giustata;
'nzomma, iè rinata 'ntorna,
l'aggiu misu l'oiu novu, non mutu...
'nà stizza,
aggiu misu lu lucignulu,
aggiu ddumatu ....'ntizza !
e intre a sta casa tuttu brizza
Angelo Negro
A torre Pali
di Marilena Menicucci
La voce del mare richiama
in un liquido topazio
sogni infuocati di terra
al molo
Antica e petrosa come la vuota masserizia
eppure morbida terra
dov'è il sudore contadino
lì gli olivi sono bosco
anzi serra di giada
infinita linea d'orizzonte
già cielo.
I sassi rotolano la discesa senza fretta
ma il mare alto di Leuca ruggisce severo
dentro le grotte e poi s'acquieta
in un eco color acqua marina
pallida alba
luce di diamante
gelido sussurro di paura
che riduce ognuno alla sua prima forma
nucleare non pensata nemmeno voluta
concepita creatura
I paesi s'allungano bianchi
nuvole leggere intorno al campanile
in marmo leccese
Salve Presicce Gemini Ugento Ruffano
castello, chiese, palazzi di sapiente mano
svuotati dalla calura d'agosto
Il forno è pieno di friselle
profumate di fantasie gemelle
ai ricordi di una bambina
quando l'amore s'impastava con la farina
Gli orti traboccano di gelsomini e lantane
capperi e ficaie fioriscono anche dalle sottane
le zucchine sono alla menta
i pomodori al basilico
le orecchiette al sugo o con le rape
il pane è di grano duro giallo
il vino bianco è frizzante
quello nero è denso liquoroso inebriante
Il fico saporito si matura presto
dono divino in verde o viola offerto
s'apre con la meraviglia di un fiore
l'assaggio è troppo buono, senza parole!
A settanta chilometri Lecce troneggia
minuscola e preziosa come una reggia
sequela di chiese bianche in marmi ricamati
dove tutti i simboli della vita sono rappresentati
in una vicinanza bella come la creazione
è potere, arte del sud, barocco, invenzione
ricordano il trionfo dell'esistente
perchè la memoria non si perda al niente
un modo per vincere la paura della morte
essere re e regina di sè oltre la sorte
Questo s'impara nell'Oriente d'Italia
dove la gente accoglie, non ossequia
Antica e franca gentilezza
come aria muove di notte la brezza
nero o azzurro lo sguardo che sia
diffonde dignità nella via
contadini pescatori cittadini
sono re nel cuore i salentini
La luna piena smaga l'estate
tormenta il mare in gorghi ed ondate
il vento garantisce la limpidezza
Così Torre Pali saluta il turista
La "Ramigna" rispecchia molto il temperamento dei meridionali, l'attaccamento alla terra e una personalità forte,ostinata,
individualista ma troppo spesso che lotta per la propria libertà senza dar troppo nell'occhio, lavorando sottoterra.
La ramigna
Me spinciu addunca voju e finu a sutta la vigna,
caminu versu mare e ci me codda susu a nà muntagna,
quannu fiata lu vientu,sònu comu nà zampogna,
fazzu ùmmra a stè petre e a ddà pala de ficarigna
e crisciu puru sutta terra,comu nà malogna,
a ccì me varda cu occhi torti lu lassu cu bbegna,
chiù me vole male e chiù la capu mia se 'ntigna,
spuntu de sutta terra e nnò provu nudda vergogna,
me ne futtu picca ca me 'nciurene "erva maligna",
me bruscene la capu,me strazzene le razze....ma jeu sù la ramigna!
cu llu sapiti tutti ca de quà nnò me ne vegnu,
turcitime,tiratime,ma nnò me spostu mancu dè n'ugna,
morta de site o nfucata d'acqua...jeu quà rrimagnu
addunca sù nnàta,e puru dopu morta crisciu,senza ritegnu
Allu barra...
A d'anguleddu trovi mesciu Nicola,
tutte le mmani ca se legge lu giurnale,
ccumpagna fucennu lu fju alla scola
e rrìa pè primu sinò se l'ha ccattàre.
Sta sciochene a tressette li soliti cumpari,
tre spettatori citti li vardane sciucare,
"minu lu venticinque e voju l'asu de denari"
e se nnò cade lu sentimu castimare...
La chiccara la trovi fumante sullu bancune,
invece ca culla macchinetta,sembra fattu cu llu core,
cu nnà manu cercu cu stutu lu muzzune,
e cu llautra vacu menzu zuccuru de fore.
lu cafè se pia còmmiti e sèttati alla seggia,
sinò murimu senza scarpe e senza armamentario,
ma lu viaggiu...puru pacatu tocca cu eggia?
me cridia ca era a spese de lu destinatario...
Istu è de sicuru lu cunziu de qualche vecchiu,
invece ne futtimu,stamu tisi e ne mmìramu,
cu ll'occhiu ca varda intre allu specchiu
ca nc'è a retu a ogni bancune e ...sorseggiamu.
sciati e turnati
Paese ca n'hai svezzati cu nnè putimu scire,
cu la capu noscia,bona o fiacca nnò sacciu dire,
‘Ci paese è ‘lu paese ca primu face li fij
e dopu se li strafuca, comu li catti o li cunij?
Sparpajati a tutti pizzi, comu ‘nferti o orfaneddi
addù pacciu addù nenzi, accì carne accì paseddi.
Luntanu,in giru pè lu munnu o quà vicinu,
cu la panza vacante e lu cartune nghinu.
Ci è partutu e ci s’ha ccotu e cci ‘nvece stà ddamura,
ci ha spicciatu de zzare casa ci s’ha ccattare la gisura,
lCi è partutu sutta ‘llarmi, e ci ‘nvece s’ha ‘mbarcatu
ci nonn ha ‘scisu lu limmatale ca’ se n'era già turnatu.
Te sciali quannu dicene ca qua hannu truvatu,
la terra e lu mare comu quannu ci t'ha criatu,
ma dura picca se de li Marini a Leviche lu mare
diventa tuttu nù stabbilimentu balneare.
Isto è o’ paese d’o sole, isto è o’ paese d’o mare …
Salento è ‘sulu moda, titulu Immobiliare.
tenìmu lu sule, lu mare, lu vientu
Fètene de tumore, de malavita, de cimentu.
mancu li pedi ne putimu cchiù sciacquare,
"Fatte cchiù ddà" ca privatu è ormai stù mare
pe ogni duna de rena ca sparisce,imu notatu
spunta nù chiosco e nù supermercatu.
Era bbonu se esistivene chire concessioni
valide sulu d'invernu,cu lli cazza lampi e troni,
Li sordi no’ ffaticati se chiamane guadagni
E la politica l’ideale, ideale futticumpagni.
era meju a tiempi in giru allu focalire
cantannu e ridennu senza penzare a mille lire.
Li parenti,li vicini e lu cumpare
cu nnà fisarmonica putivene cantare...
Ciucciu bbeddu de stu core
stella bbedda de Natale,
osci nnò ssù sciutu a fore,
pija nnà frisedda intr'u padale
chiovi acqua intre e fore
finchè inchi lu starnale
la caddina ci crai more
la facimu cu oiu e sale.
E tie tata me dici ca cusì vane lu munnu
sia ca lu giri capisutta o puru tunnu tunnu,
ne faci turnare ogni tantu cu tte dduni
se simu cchiù ristiani o puramente pampasciuni